ANALIZĂ. De ce s-a alăturat UDMR frontului anti-Iohannis









Corupția nu va fi tolerată, dar „refuz să
transform Ungaria în România”
, spunea Viktor Orban acum doi
ani. O declaraţie de principiu care, deşi făcută la
Budapesta, pare să fi avut ecouri largi la Bucureşti.
Unde, e tot mai limpede, atitudinea UDMR faţă de lupta
anticorupţie se potriveşte de minune cu direcţia şerpuită
trasată de premierul ungar. 

 

După ce şeful statului a declarat că
vicepremierul Sevil Shhaideh şi ministrul Rovana Plumb ar fi
trebuit să părăsească Executivul
, Călin Popescu Tăriceanu
şi Liviu Dragnea l-au atacat dur.

În trena celor doi a intrat, însă, şi Kelemen Hunor. „În
mod cert, așteptările erau mai mari din partea comunității
maghiare față de președintele Iohannis. Nimeni nu s-a așteptat
la o mare revoluție din partea președintelui, dar nici nimeni
nu s-a gândit că în mandatul lui se fac pași înapoi”, a punctat, joi, liderul UDMR

Procedând astfel, Hunor a mai ratat o ocazie să tacă. Sub
conducerea sa, formaţiunea a derapat dramatic în
chestiunea consolidării statului de drept, diminuării corupţiei
din politică, ori debranşării grupărilor de crimă organizată de
la conducta bugetului. Hazardul moral caracterizează cel
mai bine şi selecţia candidaţilor UDMR pentru alegeri, ori
pentru numirea în funcţii publice la nivel local şi
central.


De altfel, diferenţele dintre UDMR şi PSD, dintre UDMR şi
ALDE tind spre zero. Consider că, din cele expuse mai jos,
se poate deduce de ce se întâmplă asta, de ce Kelemen Hunor
şi-a pus în buletinul politic numele lui Liviu Dragnea şi
poza lui Călin Popescu Tăriceanu, ca atare, de ce a ajuns să
servească interese personale şi de grup, iar nu interesul
public. 

În acest sens, voi întocmi două liste, iar logica sugerează că
prima decurge din cea de-a doua.

Iniţiative suspecte

Înaintea listei de persoane, iat-o aşadar pe cea cu tentativele
UDMR (câteva din ele) de subminare a luptei anticorupţie şi
relativizare a integrităţii în politică:

introducerea unor obstacole majore în
calea condamnării fugarilor
(dedicaţie pentru Marko Attila,
vezi mai jos). 

-primarii şi preşedinţii de CJ să nu mai fie incompatibili cu
calitatea de comerciant persoană fizică

dezincriminarea conflictului de
interese

-în februarie, alianţă cu PSD şi ALDE pentru o „dezbatere
amplă” a OUG 13, nu alături de PNL şi USR, care cereau
respingerea imediată

eliberarea mai rapidă a
condamnaţilor plus cărţi contre libertate

închisoare pentru magistraţii care au
greşit

Politicienii UDMR cu probleme în justiţie, de-a lungul timpului

Laszlo Borbely, fost parlamentar, fost
ministru.
 În primăvara lui 2012, DNA cere
ridicarea imunităţii pentru punerea sub urmărire penală.
Acuzaţii: trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere,
în formă continuată. Dar Parlamentul face scut în jurul lui
Borbely, aşa că, spre deosebire de ceilalţi protagonişti din
dosar, inclusiv consilierul său personal din perioada
ministeriatului, Laszlo Borbely scapă cu decizie de
netrimitere în judecată. Detalii AICI. În ianuarie 2015,
DNA găseşte elemente suplimentare – o nouă infracţiune de
trafic de influenţă – şi redeschide cercetarea în cazul lui
Borbely

Zsolt Nagy, fost ministru. Condamnat
definitiv, în februarie 2015, în dosarul privatizărilor
strategice, execută acum patru ani de închisoare. A fost
judecat pentru trădare prin transmitere de secrete şi
subminarea economiei naţionale. Detalii AICI.

Rozalia Biro, fost viceprimar, propusă de UDMR ministru
al Culturii şi vicepremier.
În 2011, un raport ANI
constată că Biro se află în conflict de interese şi sesizează
parchetul. Biro contestă raportul, dar pierde procesul, fapt
care conduce la continuarea anchetei de către procurori.
Detalii AICI.

Antal Arpad, primar. Începând cu
februarie 2016, anchetatorii susţin că edilul din Sfântu
Gheorghe se face vinovat de infracțiunea de utilizare în alte
scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care
urmează să fie rambursate din fonduri publice. Detalii AICI.

Csaba Borboly, preşedinte de CJ. Într-un dosar
deschis în primăvara lui 2013, DNA formulează împotriva lui
Borboly următoarea listă de acuzaţii: două infracțiuni de
abuz în serviciu contra intereselor publice, ambele în formă
continuată, luare de mită în formă continuată, instigare la
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată,
două infracțiuni de instigare la uz de fals, două infracțiuni
de fals intelectual și denunțare calomnioasă. Detalii AICI.

Palffy Domokos, consilier judeţean. Este
„coleg” de dosar cu Csaba Borbely, iar suita de acuzaţii e
generoasă: conflict de interese în formă continuată; efectuarea
de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu
funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o
persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de
bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată;
instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată; participație improprie la fals
intelectual.  Detalii AICI

Sofalvi Laszlo, fost vicepreşedinte de CJ. Dosar
deschis de procurorii DNA în primăvara lui 2013, sub acuzaţiile
de: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
continuată, instigare la abuz în serviciu contra
intereselor publice și o infracțiune de fals. Reţinut de
procurori, a fost trimis în judecată, în toamna aceluiaşi an,
alături de Csaba Borboly, Palffy Domokos şi alţii.
Rechizitoriul AICI.

Olosz Gergely, fost deptuat, fost şef al
ANRE
. În toamna lui 2012, procurorii DNA îl
trimit în judecată pentru trafic de influenţă, în formă
continuată. Detalii AICI.

Karoly Kerekes, fost deputat. În februarie
2015, este condamnat definitiv la un an şi şase luni de
închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului, a propus
angajarea, la biroul lui parlamentar, a fiului său, a avizat
cele două contracte individuale de muncă încheiate cu acesta şi
a încheiat trei contracte civile de prestări servicii cu soţia
sa şi cu fiul său. Detalii AICI.

Kiss Alexandru, fost vicepreşedinte de CJ. În
primăvara lui 2014, DNA începe urmărirea penală împotriva
acestuia, acuzându-l de următoarele: luare de
mită,
 abuz în serviciu dacă
funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul
foloase necuvenite,
 spălare a
banilor (trei fapte).
 Detalii AICI.

Mate Andras Levente, fost deputat. Problemele
sale încep în 2011, când ANI sesizează Parchetul General,
solicitând cercetarea deputatului după ce şi-a angajat soţia la
cabinetul parlamentar. În februarie 2015, este condamnat
definitiv pentru conflict de interese, la şase luni de
închisoare cu suspendare. Levente intra astfel în „lotul” de 43
de aleşi condamnaţi, trimişi în judecată sau cercetaţi din acel
an. Detalii AICI.

Raduly Robert-Kalman, fost deputat, fost primar. DNA
începe urmărirea penală împotriva acestuia în primăvara lui
2015, acuzându-l de următoarele: abuz în
serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori
pentru altul un folos necuvenit, (2
infracțiuni);
 instigare la
infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a
obținut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit;
 conflict de interese.
Detalii AICI. Trimis în
judecată în acelaşi an, demisionează din funcţia de primar al
municipiului Miercuea Ciuc.

Szoke
Domokos, viceprimar.
 
Acuzat în
acelaşi dosar cu Raduly
Robert-Kalman: abuz în
serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori
pentru altul un folos necuvenit, (4 infracțiuni),
şi
 instigare la fals material în
înscrisuri oficiale.
 Detalii AICI.

Tanczos Barna, senator, fost şef al Agenţiei
Domeniilor Statului.
În toamna lui 2014 este pus sub
urmărire penală pentru: abuz în serviciu dacă funcționarul
public a obținut pentru altul un folos necuvenit în formă
continuată (2 acte materiale) și fals intelectual în formă
continuată (2 acte materiale). Detalii AICI

Sarolta Porszner, fost primar. Femeia a condus
o comună din Bihor şi a fost acuzată de 858 de fapte de
luare de mită. Cazul e de-a dreptul spectaculos. Detalii
AICI.

Marko Attila, fost deputat, fost membru în Comisia
Centrală de Despăgubiri.
 În toamna lui 2014 este
condamnat definitiv într-un dosar privind despăgubiri. Detalii
AICI. Este trimis în judecată în vara lui
2016
, într-un nou dosar ANRP, pentru abuz în serviciu
dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru
sine sau pentru altul. Din primăvara lui 2017 se află
sub urmărire penală într-un nou dosar, tot pe despăgubiri.
Detalii AICI.

Cu voia dumneavoastră, l-am lăsat pe Marko Attila spre final,
fiind un caz cu totul special.

Fugit din România în Ungaria, Atilla s-a dovedit până în
prezent intangibil pentru justiţia de la Bucureşti. Apărat de
amici politicieni din România, Marko Atilla beneficiază însă şi
de un sprijin de marcă la Budapesta. Iată ce declara avocatul său, la Digi24,
în februarie 2015
: „Deocamdată se află în Republica
Ungară, la Budapesta. El a primit protecţie din partea
premierului Ungariei Viktor Orban
, deci el se
regăseşte pe teritoriul statului maghiar. S-a apreciat că în
ceea ce-l priveşte pe domnul Marko Attila demersurile judiciare
sunt de natură a provoca o puternică reacţie de stat că s-a
încălcat dreptul de proprietate şi dreptul la un proces
echitabil şi de aceea s-a decis să i se acorde protecție. În ce
constă această protecție? I se permite să rămână pe teritoriul
maghiar. Se solicită să se ia măsuri în ceea ce privește
clădirea școlii din Sfântu Gheorghe să nu fie naționalizată ca
urmare a sentinței de condamnare care este apreciată ca fiind
nelegală
”. 

Modelele unor lideri UDMR

***O categorie aparte o reprezintă oficialii
din UDMR care şi-au manifestat public sprijinul pentru colegii
anchetaţi penal. Dau aici doar două exemple sugestive.

Hegedus Csilla, propusă de UDMR ministru al
Culturii şi vicepremier.
În iarna lui 2014, le
cerea colegilor de partid să strângă rândurile în spatele
oficialilor UDMR anchetaţi penal, iar pentru fugarul Marko
Attila chiar avea vorbe de o delicateţe aparte: „Marko
Attila e un idol pentru mine, este sub o presiune mare –
primarii noştri, consilierii noştri ştiu că suntem sub o mare
presiune atunci când dorim să facem ceva (…). Trebuie să stăm
în spatele lui, să îl susţinem, nu e doar povara lui, ci şi a
noastră, ca să poată face faţă”.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.
„Uniunea Democrata Maghiara din Romania isi exprima
solidaritatea cu liderii administratiei publice locale ai
municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert si Szoke Domokos,
ambii fiind oameni foarte devotati si dedicati activitatii pe
care o desfasoara in interesul comunitatii locale”.

 


Lasă un răspuns